ruga.

umerii tăi - rugăciunea rostită-n
gând
de sânii mei lungiţi
sub marea roşie de oase cioplite în
muşchi.



mă-nchin la serafimii glasului tău
de copil, muritor, ce-nvie
cu mine,
în dimineţile cu pete de lumină
pustie.



toate venele tale se-adună într-un
cor divin
aruncând cu silabe, octave, ode,
în fiecare clipire de gene
înalte cât porţile raiului.



te târăşti în faţa icoanei
sufletului
meu noaptea târziu,
când ne-mpărtăşim
unul pe altul.



trup şi suflet, unul în
celălalt,
de-acum şi pururi,
pe calea veşniciei albastre,
amin.

Ioana.