Just the two of us...

just the two of us
we can make it if we try
just the two of us, just the two of us
just the two of us
building castles in the sky
just the two of us, you and i...



Ştefan

Zi onomastica (proza foarte scurta)

27.11.2006

Avea ochii mici, ascunsi in orbite, in spatele unor rame de ochelari ce sugerau o viata lunga si folosire intensa.
Isi aprinse o tigara afundandu-se din nou in scaunul inalt de piele. Prin fum se uita imprejur cautand un subiect de conversatie cu colegul sau.
In camera doar doua birouri de lemn asezate la peretii fara ferestre "sa nu ne distraga ceva atentia" spuneau cand le-au aranjat. Un dulap plin cu dosare stufoase si doua ferestre prin care se vedea Piata Presei Libere.

- Iara trafic... unde merg oamenii la ora asta? se uita la ceas. Ia uite e doispe jumate, spuse barbosul cu un oftat.

- E bine ca stau aproape, raspunse celalalt.

- Nevasta-ta ce mai face? Cand naste?

- E bine, mai are doua luni de sarcina.

- Ai aflat? Sexul copilului ma refer.

- Nu vreau sa-l stiu. Vreau sa fie surpriza, nu ca as avea vreo preferinta... nevasta-mea stie.

Isi aprinse si el o tigara si trase un fum cald si lenes, sufla fumul pe fereastra si apoi se aseza pe pervaz:

- Am transpirat ca un porc... spuse stergandu-si iar fruntea cu batista uda.

- La nume v-ati gandit? continua barbosul.

- Lelia sau Lorelai daca-i fata.

- Si daca-i baiat?

- Daca-i baiat? repeta intrebarea colegul barbosului sufland fumul fin de tigara in acelasi timp. Daca-i baiat o sa-l cheme Sasha, sau Radu. Numele de fata le-am ales eu. Cele de baiat, nevasta-mea.

- Sasha? Asta nu-i nume rusesc?

- Ba da, dupa bunicul ei...

Usa se deschise brusc. Un barbat inalt imbracat intr-un costum elegant intra in camera traversand pragul larg. Aseza diplomatul pe biroul barbosului, il deschise dupa mai multe incercari si injuraturi infundate, scoase de acolo un dosar si il inmana barbosului:

- Il vreau corectat si dactilografiat pana diseara, maine trebuie sa apara la ziar, pagina patru.

- Da sefu`, spuse barbosul intinzand mana sa prinda dosarul.

- Inca ceva. spuse seful, retragand cu un gest scurt dosarul, spune-i secretarei sa-mi faca o cafea fara zahar. Daca-aveti nevoie de ceva sunt in birou. Pleca grabit cu diplomatul in brate, injurand de mama focului ca nu putea sa-l inchida.

Barbosul se apuca de citit articolul si incepu sa lucreze. Colegul lui isi mai aprinse o tigara din pachetul luat la comun si o pufaia tacticos, privind fumul alb-murdar care se imprastia pe fereastra. Isi legana plictisit piciorul stang ca un orologiu ce bate incontinuu....

Scrisori de demult...

"Cu viata prinsa-n ochiul tau firav
Astept sa-mi spui ceva de dor.
Ca am armuri, sunt cavaler nemuritor
Cu sufletul pur, neinfricat si brav.

[...]

Si nici albastru nu va primii lumina de la Soare
De palma ta nu-i prinsa puternic intr-a mea.
Iar ochiul meu de ochiul tau nu va vedea,
Ca suntem despartiti de munti sau mare.


PS:ca nu ti-am scris demult
te iubesc."


21.11.2006



Ştefan

blanc et noir.

Ioana.

Era acum vreun an...

Era acum vreun an. Parul tau mirosea a cafea si a soare. Iarna ne intrase in oase cand ne-am asezat sub intuneric, spart ici-colo de lumanari parfumate, si ne-am topit spre ziua.

Acum m-am intins sub genunchii tai calzi. Fumez ramasitele de cearceaf, adormind in scrum de pasiune, mai viu ca niciodata.

Era acum vreun an...




Ştefan

Muzica sa fie (III)

muzica sa fie! :)

Ştefan

that tickles!

heeehe... gadilabil!





Ioana.

In timpul liber V

Ştefan

...si dans

Amutim de dragoste, nimic nu-i mai frumos.... si dans.

Ştefan

frunze, soare si gene.

fiindca tu poti sa-mi dai
fiindca tu poti sa-mi dai
lumina de mai
in noiembrie...


nici cuvinte nu mai am; parca-si pierd sensul, se golesc de intensitate cand imi zboara gandurile spre el.
te iubesc si realizez asta in fiecare zi. atat conteaza.


Ioana.

dansam

mmmm... iar e la 10 minute de mine, probabil somnoros si ciufulit. iar eu ii scriu acum dedicatia pe o carte ce i-o voi darui :)

intre timp, dansam...

Ioana.

Ne daţi ori nu ne daţi?

Pe o străduţă întunecată de pe Calea Victoriei, cineva stă cu mâna întinsă. Are părul albit şi ridurile feţei îi acoperă zâmbetul. În faţa lui, o diplomă cu denumire ştiinţifică, murdară şi fluturată de vânt. Un alt cerşetor se apropie şi întreabă: “Bă, pe tine te cheamă 'Magna cum laudae'?”, iar bătrânul îi răspunde, zâmbind amar, că e profesor de filosofie. Cerşetorul scoate o bancnotă generoasă şi i-o aşează pe diplomă.

“Sinucidere economică”, “inflaţie”, ”inechitate socială” - toate sunt noţiuni mult prea abstracte pentru cei care se caută zilnic minute în şir prin buzunare, pentru cei ale căror singure arme sunt catalogul sau teancul de diplome din sertare. În funcţie de culoarea politică, de federaţia sindicală din care fac parte, se disting scepticii şi optimiştii. Unii se feresc să spună cuvinte mari, speriaţi de tsunami-ul economic ce se apropie de plaiurile mioritice, alţii promit, se înflăcărează în talk show-uri şi în declaraţii populiste. Se numără voturile pe umerii profesorilor, asistenţilor, medicilor sau bătrânilor, se împart procente în stânga şi în dreapta, printre fluturaşi şi afişe de campanie electorală.

România a devenit, în timp, o ţară a rugăminţilor, a grevelor şi a pomenilor. Un praznic etern, la care ne îngrămădim cu toţii să apucăm un colac, un 50 la sută, o bucată de colivă, un vot, un post de titular, un pahar de vin, în care ne clătim facturi de gaze şi curent. Trăim în ţara eternelor contraste între telefonul de ultimă generaţie a elevului din ultima bancă şi costumul vechi al bătrânului de la tablă, între topul 300 al oamenilor bogaţi şi pensionării bătăuşi din faţa caselor de ajutor reciproc, între gropile din asfalt şi maşinile decapotabile ale fotbaliştilor.

Se aude, pe la colţuri: “Ne daţi ori nu ne daţi, nea’ Băse? Nea’ Tări? Cineva, în ţara asta?” Mai contează pentru cineva lecţia de istorie, regulile de ortografie sau inducţia matematică? Angajăm roboţi sau plătim profesori? Bogdaproste, să trăiţi, suspină cerşetorul şi mai citeşte o pagină din “Critica raţiunii pure”.




Ioana.

In timpul liber IV

meanwhile...