ca sa nu creada lumea ca ne-am despartit sau se intampla ceva rau cu noi, am zis sa mai pun ceva in mansarda, sa nu se faca frig... si m-am oprit la poezia mea preferata scrisa de el. asa, de drag, de dor si de toamna..
Ioana.
Octombrie danseaza uscata.
Cu vantul muscandu-ti din haine si piele
Iar noaptea, in zi transformata
Ti-asterne la gat un lat de nuiele
Intunecimea-si desemna cadavre
Si focul capatase o umbra
Ce luna ciudata... Octombrie
Ce luna ciudata, si sumbra
Un soare, dulce, inca stralucea
Cu zambetul prins intre frunze
Cand carul mic o-mbratisa
Intr-un mortal sarut pe buze
Ştefan.
No comments:
Post a Comment