respirări.

pescuiam nori sprijinită
de două trei coaste
în formă de inimi;
respiri şi tremur,
ridic ochii şi suieri.
dădeam cu pietre în soare
pe limbă mi se caţără
gustul singurătăţii.
te uitam în mine,
mă uitai pe mese zgâriate,
învelită în scrum.
cazi şi mă zbat,
lovesc şi pierzi.
îmi desprind umerii de nisip
se rostogolesc silabele
de-a dura printre muşchi,
măturând firele de păr.
cutremuri şi mă înec,
zbor şi aprinzi.
nu-mi ajunge privirea
să-ţi prind gustul,
mi-e prea surdă urechea
pentru alunecarea ta,
mâinile mi-s mute
de gene bătând din palme.
îţi pansez ameţeala
cu fire de iarbă,
sprâncenele mi le arcuiesc
şi-ţi îmbrăţişează degetele,
îţi pescuiesc respirările
în coşul pieptului.




Ioana.